Sistemul nervos

Lupusul poate afecta printre altele şi sistemul nervos împreună cu creierul. Sunt mai mulţi termeni pe care doctorii îi utilizează pentru a descrie aceasta: lupus neropsihiatric, disfuncţie neurocognitiva, lupus al sistemului nervos central.
Sistemul nervos are trei părţi, fiecare dintre acestea putând fi afectate de lupus.

  • Sistemul nervos central este format din creier şi coloană vertebrală
  • Sistemul nervos periferic este o reţea de nervi care conectează creierul şi coloana cu restul corpului şi dă pielii şi muşchilor semnalele necesare pentru a simţi şi a se mişca.
  • Sistemul nervos autonom permite comunicarea dintre nervii spinali şi periferici şi creier şi organele interne, controlând funcţii ca respiraţia, curgerea sângelui şi bătăile inimii.

Persoanele cu lupus pot experimenta un număr de complicaţii atunci când sistemul nervos este afectat. Simptomele pot apărea brusc, pot apărea şi dispărea, dar vor varia în funcţie de localizarea şi întinderea ţesutului afectat. Aceste simptome pot fi prezente şi în cazul altor boli, astfel încât diagnosticarea cu afecţiuni ale sistemului nervos determinate de lupus este adesea dificilă.
Neurologii sunt medici specializaţi în tratarea sistemului nervos. Ei se pot folosi de o serie de instrumente pentru a determina dacă lupusul este cel care determină problemele cognitive de care suferiţi:

  • Raze x
  • Scanarea creierului (rezonanţa magnetică şi tomografia)
  • Electroencefalograma (pentru a capta modelul electric al activităţii creierului
  • Puncţia spinală (o incizie în coloană pentru a examina fluidul dinăuntrul acesteia)

Pot fi efectuate, de asemenea, teste de comportament şi cognitive pentru a testa dacă memoria şi capacităţile mentale sunt afectate.

În funcţie de simptome, sunt disponibile o serie de medicamente pentru a trata afecţiunile sistemului nervos, incluzând medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene antimalaricele şi steroizii. Răspunsul organismului la tratament poate fi rapid sau gradual, observându-se ameliorarea simptomelor pe parcursul mai multor luni. Pentru multe persoane cu lupus, implicarea sistemului nervos este complet reversibilă.

Sistemul Nervos Central (SNC)

Când lupusul afectează sistemul nervos central, se pot manifesta diferite simptome:

  • Migrene
  • Stare de confuzie
  • Oboseală
  • Despresie
  • Accese
  • Atacuri
  • Probleme de vedere
  • Modificări bruste ale starilor
  • Dificultăți de concentrare

Medicamentele utilizate pentru a trata lupusul pot avea efecte secundare care să cauzeze simptome similare modului în care lupusul afectează SNC. Dacă aveţi astfel de simptome, trebuie să consultaţi un neurolog pentru a determina dacă simptomele sunt efecte secundare ale medicamentelor sau sunt cauzate de lupus. Medicamentele care pot provoca astfel de stări sunt:

  • Antiinflamatoarele nesteroidiene – pot provoca migrene, ameţeli, confuzie şi, în rare cazuri, simptome asemănătoare meningintei
  • Antimalaricele (în doze mari care de obicei nu sunt administrate pentru lupus) pot provoca psihoze, atacuri şi comportamente manic-depresive
  • Corticosteroizii – pot provoa stare de agitaţie, confuzie, schimbări ale stărilor, psihoze şi depresie
  • Medicamentele antihipertensive – pot cauza depresie sau pierderea apetitului sexual

O formă gravă de lupus numită vasculită sistemului nervos central poate avea loc atunci când se inflamează vasele de sânge ale creierului. Caracterizată prin febră ridicată, ameţeli, psihoză şi imobilitatea gâtului asemănătoare simptomelor meningitei, vasculita SNC este cea mai periculoasă formă de lupus care poate afecta sistemul nervos şi, de obicei, reclamă spitalizarea şi administrarea de mari doze de corticosteroizi pentru a suprima inflamaţia.

Sistemul nervos periferic (SNP)

Nervii sistemului nervos periferic controlează răspunsul motor şi senzaţiile, astfel că simptome de amorţeală sau furnicături sau incapacitatea de a mişca o parte a corpului poate fi ca urmare a afectării acestor nervi de către lupus. Cunoscută ca neuropatie periferică, simptomele acestei afecţiuni sunt cauzate de inflamarea nervilor sau de compresia acestora ca urmare a umflării ţesutului din jurul lor. Simptomele ce pot fi resimţite sunt următoarele:

  • Probleme de vedere
  • Dureri faciale
  • Ţiuit în urechi
  • Ameţeli
  • Căderea ploapelor
  • Sindromul tunelului carpian

Sistemul Nervos Autonom (SNA)

Sistemul nervos autonom reglează multe dintre funcţiile corpului care au loc aproape automat: bătaia inimii, presiunea sângelui, senzaţia de cald sau rece, funcţiile vezicii urinare sau ale intestinelor, secreţia de adrenalină, respiraţia, transpiraţia şi mişcarea muşchilor. Lupusul poate determina ca aceste semnale nervoase să devină hiperactive, ceea ce poate conduce la o largă serie de simptome:

  • Amorţeală
  • Arsuri
  • Furnicături
  • Confuzie mentală
  • Dureri de cap
  • Probleme gastrointestinale ca greaţă, vomă, constipaţie sau diaree

Fenomenul Raynau

Fenomenul Raynau este o afecţiune generată de inflamarea nervilor sau a vaselor de sânge. Vasele de sânge ale mâinilor şi ale picioarelor intră în spasme şi împiedică curgerea sângelui ca reacţie la temperaturi scăzute, urmarea fiind că vârfurile degetelor îşi schimbă culoarea în roşu, alb sau albastru. Raynaud poate cauza, de asemenea, dureri, înţepenirea degetelor sau senzaţia de furnicături. Persoanele care au această afecţiune sunt sfătuite să evite temperaturile scăzute, sau să poarte mănuşi când este cazul.

Livedo reticularis şi eritemul pălmar sunt alte două afecţiuni ale pielii care pot apărea ca urmare a vătămării sistemului nervos autonom. Pielea capătă aspectul de „plasa de peste”, cu zone cianotice (vineţii) ce înconjoară zone centrale palide, în special pe picioare.

Disfuncția cognitivă

Aproape jumătate dintre persoanele cu lupus acuză senzaţii de confuzie, oboseală, pierderi de memorie şi dificultate în exprimarea ideilor. Aceste simptome sunt calificate că disfuncţie cognitivă.

Disfuncţia cognitivă afectează cel mai adesea persoanele cu un lupus uşor până la moderat activ. Cauzele acestor simptome şi motivele pentru care simptomele tind să apară şi să treacă nu sunt cunsocute. A trăi cu disfuncţie cognitivă poate fi foarte frustrant. Cu toate acestea, se poate învăţa cum se poate îmbunătăţi capacitatea de concentrare şi reduce confuzia antrenând aceste capacităţi cu jocuri, puzzle, biofeedback, utilizând o agendă şi echilibrând activităţile zilnice pentru a reduce stresul.

Durerea de cap provocată de lupus

În comparaţie cu restul populaţiei, este mult mai probabil ca persoanele cu lupus să aibă mai des dureri de cap asemănătoare migrenelor. Trăsăturile acestor dureri de cap sunt similare migrenelor şi se întâlnesc mai des la persoanele care suferă şi de fenomenul Raynaud. Cu toate acestea, durerile de cap pot fi provocate şi de vasculită, un simptom al lupusului activ cauzat de inflamaţia vaselor de sânge. Dacă aveţi dureri de cap care nu sunt ameliorate de medicaţia obişnuită, spuneţi acest lucru doctorului.