Un mod de viață sănătos

Cei care au lupus şi prezintă simptomele asociate cu acesta se găsesc într-o oarecare dificultate atunci când trebuie să-şi stabilească şi să-şi asigure necesităţile nutriţionale. Deşi există volume întregi de cercetări pe această temă, multe dintre acestea tind să fie simpliste, repetitive şi depăşite. Sugestiile din acest articol sunt bazate pe datele coroborate obţinute din cele mai recente cercetări privind reacţiile şi necestatile chimice şi nutriţionale determinate de lupus, combinate cu experienţele practice ale celor care au trăit o perioadă îndelungată în mod liniştit având lupus. Vă rugăm să discutaţi cu doctorul dumneavoastră informaţiile din acest articol astfel încât, cu ajutorul sau, să obţineţi o cât mai bună stare a sănătăţii.

Alergiile şi sensibilitatea crescută la mâncarea şi produsele tratate chimic sunt tipice în cazul lupusului, dar, de vreme ce simptomele sunt deseori similare, doctorii nu pot întotdeauna să facă diferenţa între acestea. Lupusul prezintă un risc crescut de declanşarea a unor boli premature şi grave ale inimii. Dat fiind răspunsul nostru imunitar specific, este foarte important să acordăm o mare atenţie reacţiilor specifice ale corpului la mâncare şi suplimentele nutritive, îndepărtând sau reducând pe acelea care ne afectează în mod negativ. Într-un caiet de însemnări sau într-un jurnal putem păstra însemnări privind alimentele pe care le mâncăm, condimentele pe care le folosim şi prescripţiile sau contraindicaţiile medicamentelor sau tratamentelor homeopatice. Dacă înregistrăm de câte ori le luăm şi cantităţile sau dozajul, răspunsul corpului nostru ne va ajută să identificăm ceea ce ne face rău şi să îndepărtăm acele elemente nocive. Aceste însemnări sunt instrumente valoroase pentru doctorul nostru aşa încât ar trebui incluse în înregistrările noastre medicale.

Întrucât lumina soarelui, halogenul şi lumina fluorscentă sporesc simptomele lupusului şi viteza de dezvoltare a bolii, trebuie să fim extrem de precauţi în ceea ce priveşte expunerea la soare. Putem folosi creme de protecţie solară cu factor mai mare de 30 sau să ne acoperim capul cu eşarfe exotice ori pălării cu boruri lăsate în stilul misterios al Gretei Garbo.

Putem să ne îmbogăţim dieta cu un supliment de calciu şi vitamina D, elemente nutritive furnizate de soare, care este destul de probabil să fie scăzute din cauza precauţiilor determinate de hiperfotosensibilitate. În plus, lupusul în sine şi medicaţia pe bază de steroizi sărăcesc oasele şi corpul de calciu, alte minerale şi vitamine, făcându-ne astfel vulnerabili faţă de osteoporoză. Suplimentele de calciu cu vitamina D şi magneziu pot îmbunătăţi capacitatea oaselor noastre de a asimila calciul. Magneziul ajută ca suplimentul de calciu să se elimine din rinichi cu un efect rezidual cât mai scăzut. Pentru protecţie suplimentară a rinichilor trebuie să bem cel puţin 8 pahare de apă în fiecare zi şi să urinăm la fiecare 3 sau 4 ore. Acest proces de golire şi realimentare ajută la îndepărtarea bacteriilor şi a toxinelor, uşurând efortul sistemului nostru. Magneziul are şi efectul benefic de a dizolvă depozitele dureroase de calciu şi de a diminua riscul formării calculilor biliari.

În afara sărăcirii corpului de anumite substanţe nutritive, steroizii se adresează inflamatiilor generate de lupus şi pot genera o foame teribilă – un coplex de împrejurări care face ca obţinerea unei diete echilibrate să fie şi mai greu de obţinut. Aceasta ne poate determina să ne simţim vinovaţi şi să urmăm regimuri alimentare drastice, făcând-ne nouă înşine mai mult rău decât bine, aşa cum arată American Institute for Cancer research http://www.aicr.org/faddiets.htm .

Capricios, lupusul nu ne permite întotdeauna să mâncăm bine şi uneori chiar deloc, aşa încât putem fi obligaţi să ne stimulăm apetitul. Dacă luăm un complex de vitamina B dimineaţă, eventual cu biscuiţi şi suc, această va genera, în cele mai multe cazuri, secreţia de suc gastric. De asmenea, aromă bogată a mâncării ce se înalţă în aer în timp ce adăugăm condimente în mâncarea noastră preferată poate stimula digestia şi revigora apetitul. Oalele sub presiune sau cele tip crockpot fierb încet mâncarea în sucul propriu, distrugând fibrele legumelor sau cărnii, îndepărtând aroma bogată şi enzimele nutritive care ne ajută să asimilăm mâncarea.

Pentru a diminua efectul de umflare a feţei pe care îl determină steroizii, înfăţişarea pe care toţi o urâm, putem încerca să luăm doza zilnică înainte de 8 a.m sau să împărţim doza, prima înainte de 8 a.m. şi a doua înainte de 4 p.m. Pe durata cât luăm steroizi, este indicat să luăm în acelaşi timp şi 1500 până la 2000 miligrame de calciu şi 800 de unităţi internaţionale de vitamina D.

Cercetările au arătat că femeile care beau în mod regulat suc de afine sunt mult mai puţin expuse infecţiilor renale. Diminuarea semnificativă a nivelului de bacterii pare să reducă, de asemenea, infecţiile produse de fungi sau germeni. Pentru cele mai bune efecte asupra digestiei, putem bea un pic de suc de afine înainte de fiecare masă. Femei sau bărbaţi, corpul nostru este în egală măsură expus în interiorul sau bacteriilor, aşa că beneficiile sucului de afine se regăsesc şi în cazul bărbaţilor. Pentru a afla mai multe despre cercetările în domeniu, vizitaţi http://www.jr2..ox.ac.uk/bandolier/band6/b6-3.html
Vitamina C este un element vital esenţial pentru aceia care au disfuncţii autoimune. Pentru anumite motive, oamenii şi purceluşii de guineea sunt singurele animale care nu produc în mod natural vitamina C. Informaţi-vă supra beneficiilor la http://hepatitis- central.com/hcv/herbs/vitaminc.html

În general, noi cei care avem lupus avem mai mult de beneficiat de pe urma unei diete bogate în fibre şi în care grăsimile sunt reduse la cel mult 30% din aportul de calorii. Această dietă poate fi obţinută în parte prin reducerea aportului de acizi graşi saturaţi şi polisaturati omega-6. Eliminarea sau reducerea drastică a lactatelor şi a cărnii roşii sau a vânatului însoţită de creşterea aportului de fructe şi legume care echilibrează imunitatea s-a dovedit a fi o alegere sănătoasă pentru mulţi dintre noi. Cea mai importantă proteină din lapte, caseina, activează sistemul imunitar, în timp ce, despre produsele lactate şi carnea de vită se ştie că provoacă declanşarea LES şi accesele acestuia. Acidofilusul este un substitut sănătos al laptelui de vacă, în special pentru aceia care au boli autoimune, în timp ce sucurile de fructe şi cele din fulgi de gheaţă sunt tot atât de gustoase precum îngheţata.

Un studiu recent în rândul femeilor japoneze a demonstrat că acelea care erau dependente de mâncare grasă, precum carnea de porc şi vită erau mult mai susceptibile de LES decât acelea care urmau o dietă mai săracă în grăsimi. O dietă bazată mai mult pe fructe şi legume decât pe carne şi produse lactate, doar cu carne slabă, precum curcanul, puiul sau peştele, este preferabilă pentru aceia cu o boală autoimună. De asemenea, carnea animalelor hrănite natural este mai sănătoasă decât a celor crescute cu hormoni şi antibiotice care ne pot afecta. Mâncarea cu conservanţi aşa cum este hot-dog-ul este considerată ca fiind declanşatoare a acceselor bolii. Grăsimile animale abundă de concentraţii de prostaglandine care cresc inflamaţiile şi coagularea sângelui.

Uleiul de peşte, aşa cum este tonul, somnul, heringul, anşoa, somonul şi macroul, este bogat în acizi graşi omega-3 care au puternice proprietăţi anti-inflamatoare şi pot reduce simptomele noastre. Acidul gras omega-3 numit DHA se găseşte în laptele de mamă şi în creier. Este esenţial pentru producerea membranei şi pentru mielină care acoperă fibră nervoasă. Deoarece DHA transmite comunicarea celulară şi contribuie la reglarea stării de spirit şi a memoriei, poate reduce starea de oboseală mentală şi să ne facă mai coerenţi. Despre DHA se ştie chiar că ar reduce simptomele fibrozei cistice la animale. Pentru mai multe informaţii vizitaţi http://www.altnewtimes.com/e03cho.html

Totuşi, este bine să ştiţi că nu tot ce înoată sub formă de peşte este bun pentru noi. Spre exemplu, zincul, care se găseşte din abudență în carnea de peşte şi în scoici, în special stridiile, întăreşte răspunsul imunitar şi poate stimula activitatea lupusului. Zincul constituie în acelaşi timp o substanţă nutritivă esenţială pe care o puteţi găsi, din fericire în cantităţi rezonabile în multe alte alimente.

Pentru cei mai mulţi oameni, 3 sau 4 mese cu peşte pe săptămâna vor furniza o cantitate suficientă de acid gras omega-3, dar pentru noi, cei care avem probleme cu imunitatea, sunt necesare cel puţin 6 sau 7 mese pe săptămână pentru a întruni nevoile nutriţionale. Dacă peştele nu face parte din dietă dumneavoastră, puteţi încerca să luaţi capsule cu ulei de peste, numite uneori EPA/DHA după numele acizilor graşi pe care îi conţin. Dacă urmaţi o dietă săracă în grăsimi, dar care nu include peşte, sunt necesare 8 până la 10 capsule pe zi. Dacă nu aveţi nici un fel de restricţii ale dietei şi nici nu consumaţi peşte, atunci vor fi necesare aproximativ 12 până la 18 capsule pe zi pentru a furniza substanţele nutritive necesare.

Uleiul de măsline, de in, de rapiţă (canola) şi, într-o oarecare măsură, cel de luminiţă au din belşug acizi graşi omega-3. Seminţele de in conţin, de asemenea, antioxidanţi. În acelaşi timp, uleiurile de primulă, de porumb, de floarea soarelui, şofran şi de seminţe de mac au acizi graşi omega-6 în exces şi de aceea pot fi dăunători sistemului imunitar şi pot intensifica simptomele bolii.

Într-un studiu, 9 persoane care sufereau de afectare renală cauzată de lupus au fost hrănite cu cantităţi din ce în ce mai mari de seminţe de in de-a lungul a 12 săptămâni. La sfârşitul procesului, cercetătorii au ajuns la concluzia că pentru o îmbunătăţire semnificativă a activităţii rinichilor, scăderea inflamaţiei şi reducerea întăririi arterelor, sunt recomandate în jur de 30 de grame de seminţe de in pe zi.

În afara unei diete bazate pe seminţe de in, fructele şi legumele crescute în mod natural, fără substanţe chimice, sunt foarte sănătoase, ceea ce nu înseamnă că acestea trebuie să fie pline de viermi sau insecte; boabele de fasole nu ar trebui să se mişte singure prin farfurie! Dacă preferaţi sau nu puteţi găsi decât produse obţinute de la ferme sau livezi tratate chimic, puteţi în schimb să spălaţi legumele sau fructele într-o soluţie formată din 2 picături de săpun lichid la 4 litri de apă, să le clătiţi apoi într-o cantitate egală de apă în care aţi pus un sfert de ceaşcă de oţet alb şi, în sfârşit, să le mai clătiţi o dată doar în apă. Această va îndepărta sau măcar va reduce pesticidele. Probabil că nu veţi mai putea să va oglindiţi în coajă mărului, dar sistemul digestiv vă va fi foarte recunoscător.
Potrivit raportului din octombrie 2000 al Journal of Renal Nutrition, trifoiul poate agrava lupusul. Lăstarul, ceaiul, suplimentele şi seminţele conţin o substanţă numită L-canavanina care provoacă o formă asemănătoare lupusului la maimuţe. L-canavanina şi arginină, care se găsesc amândouă în trifoi, suprastimuleaza sistemul imuntar, provocând accesele bolii.

Fasolea şi ciupercile conţin compuşi de amînă şi hidrazină care pot intensifica simptomele bolii. Înlocuirea sau reducerea tutunului, a cărnii, lactatelor, sării, zahărului alb, făinii, acoolului şi a băuturilor răcoritoare poate contribui mult la sporirea capacităţii corpului de a absorbi şi de a utiliza substanţele nutritive. Germenii produşi de mâncare sau fermenţii pe care îi conţin unele alimente precum pâinea dospită, porumbul sau ciupercile tind să „colonizeze” de asemenea flora intestinală. Aluaturile nedospite, care pot lua diferite forme, precum tortilla, pita, mana şi altele sunt mult mai sănătoase şi gustoase.

Plantele din familia solanaceelor conţin solanina, o substanţă care sporeşte durerea încheieturilor şi favorizează accesele bolii. Vânăta, cartoful, roşia, tutunul şi toate tipurile de ardei fac parte din această familie de plante. Ardeiul roşu iute conţine însă capsacina care este folosită uneori pentru atenuarea durerilor de către cei cu lupus. Puteţi verifică informaţiile la http://adultpain.nursing.uiowa.edu/Topicals/CAPSAIte.htm şi la http://webmd.lycos.com/question_and_answer/article/1668.50111

Conopida, pepenele galben, morcovii, bananele, broccoli, afinele, sparanghelul, papaya, andivele, orezul integral, caisele, căpşunile, coacăzele, varza de Bruxelles, castravetele şi multe altele sunt alegeri delicioase de care ne putem bucura. Cu un pic de creativitate culinară, putem să ne modificăm dietă dinspre una bazată pe proine către una bazată pe carbohidraţi şi dinspre mâncarea gătită către produse cât mai naturale cu rezultate gustoase şi sănătoase. În acest sens vizitaţi http://www.vegsource.com/klaper/diet.htm
Lămâile neutralizează acidul intestinal, echilibrând PH-ul, în vreme ce ananasul, portocalele, strugurii, roşiile şi grapefruitul sporesc acidul intestinal. Sparanghelul neutralizează acest acid datorită amoniacului natural pe care îl conţine, ajutând la detoxifierea sistemului intern. De asemenea, acesta este un diuretic uşor. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi http://wellnessguru.com/wellness_candida-3.htm

Soia, unică printre legume, conţine toţi aminoacizii necesari corpului uman şi este o sursă bogată de proteine. Soia conţine, de asemenea, un nivel mare de isoflavone,substanţe cu o structură similară cu hormonii estrogeni umani. Dacă isoflavonele pătrund în celulele sânilor în perioada pre-menopauzei la femei, acestea pot bloca estrogenul şi pot scădea riscul de cancer la sân. Cu toate acestea, în perioada post-menopauză, acest hormon poate stimula creşterea tumorilor. Dacă urmaţi un tratament pentru tiroidă, isoflavonele din soia pot interfera cu absorbţia medicamentelor pe care le luaţi. Deoarece soia creşte imunitatea, poate să provoace accese ale simptomelor. Doctorul dumneavoastră ar trebui să ştie dacă şi câtă soia consumaţi, astfel că medicaţia dumneavoastră să fie ajustată dacă este cazul. Mai multe despre efectele soia aflaţi la http://thyroid.about.com/c/ht/00/07/How_Prevent_Thyroid_Disease0962932 956.htm

Pentru aceia care au lupus şi/sau colită, chron, colită ulcerată, intoleranţă la făină ori gluten sau orice alt deranjament digestiv cronic sunt neceseare precauţii dietetice suplimentare. Samatha Grey, o scriitoare al cărei soţ are boala Chron, răspunde întrebărilor privind aceste necestitățile dietetice la http://www.healingwell.com/library/ibd/gray1.htm . De asemenea vizitaţi http://www.glutenfree.com/celiac.htm
Frunzele de mentă, fie adăugate în salată, fie sub formă de ceai sunt anti-bacteriene, îndepărtând senzaţia de greaţă şi stimulând bila pentru a spori apetitul. Menta este utilă în cazul sindromul intestinului iritabil, al colitei şi al bolilor înrudite. Una sau două tablete cuenzime digestive conţinând bromelaina sau papaină care se găsesc în ananas şi papaya, luate în timpul sau la sfârşitul mesei, vor stimula digestia şi vor facilita absorbţia de zahăr, amidon şi proteine. Aceasta va face mesele şi orele de după acestea mult mai confortabile dându-ne un plus de beneficiu de pe urmă alimentelelor pe care le mâncăm. Pentru mai multe informaţii vizitaţi http://www.findarticles.com/cf_dls/g2603/0003/2603000328/p1/article.jh tml

Despre aspartam, un ingredient frecvent în multe mâncăruri, s-a arătat că acesta imită sau accelerează simptomele lupusului, fibromialigiei, artritei, diabetului, sidromului de oboseală cronică, Alzheimer, scleroză multiplă, atacuri de panică, depresie, sensibilitate chimică multiplă şi o serie de alte boli. Verificaţi la http://www.dorway.com/test.txt
În studiile recente de laborator privind produsele pe bază de echinaceea s-a constatat că doar 14 din 25 de astfel de produse erau acceptabile pentru consum. Celelalte aveau etichete neclare sau care induceau în eroare consumatorul, recomandau doze necorespunzătoare sau erau periculoase, întrucât erau contaminate. Pentru date privind aceste produse vizitaţi http://www.consumerlab.com/results/echinacea.asp . Echinaceea sporeşte funcţiile imunitare aşa cum o face şi vărul sau mai puternic goldenseal (Hydrastis canadensis). Amândouă pot aduce o stare de bine la început, dar amândouă, şi în special goldenseal pot stimula activitatea lupusului. Putem folosi echinaceea pentru mai puţin de o săptămâna, pentru a lupta împotriva unei răceli sau gripe, dar un uz mai îndelungat sau regulat poate fi periculos.

Sursa: Shar Phoenix
Lupus NewsLog Home:
http://lupusnewslog.blogspot.com/
Lupus NewsLog Articles: http://lupusnewslog-articles.blogspot.com/
Lupus NewsLog Wolf-Bytes: http://lupusnewslog-wolfbytes.blogspot.com/
Lupus NewsLog Thrivers: http://lupusnewslog-thrivers.blogspot.com/
Lupus NewsLog Library: http://lupusnewslog-library.blogspot.com/

Traducere din engleză si adaptare:
Patricia, 2006 – lupus.ro